Home Luni, 25 Septembrie 2017
Despre comuna
218px-botesti_jud_vasluiTeritoriul comunei Botesti, apartine sub raport geografic sectorului de sud - est a Podisului Central Moldovenesc si anume partii de nord-est a bazinului hidrografic Crasna-Lohan.  Comuna Botesti este una dintre cele 84 de comune ale judetului si are in administrare patru sate componente si anume: Botesti – satul resedinta de comuna - Ganesti, Gugesti si Talpigeni, vecinătatea fiind data la Nord de comuna Miclesti si comuna Dolhesti, judeţul Iaşi, la Sud de comuna Tatarani, la Est de comuna Bunesti-Averesti iar la Vest de comuna Soleşti.
Marturiile arheologice atesta existenta neintrerupta a populatiei autohtone dace pe aceste meleaguri, cu mult timp inaintea erei noastre, insa prima mentiune verosimila despre vechimea satului Botesti dateaza din anul 1443, asa cum rezulta din Analele Academiei Romane, aflate in Arhivele Statului din Iasi. Atestarea documentara a vechimii satului Botesti din secolul al XV- lea este intarita si de faptul ca Ieremia Moghila Voda a domnit intre anii 1595 – 1600, iar Stefan Razvan in anul 1595.
Denumirea satului Botesti se trage de la numele vechi al familiei Botu, intemeietorul satului Botesti, amintit si intr-un document din 6 iulie 1786 aflat in Arhivele Statului din Iasi, existand in in jurul bisericii de azi un sat de razesi denumit Botestii de Sus, stapani pe propriile pamanturi si un sat de clacasi pe mosia boierului, denumit Botestii de Jos, sate care s-au contopit ulterior sub denumirea actuala – Botesti.
Denumirea satului Gugesti se trage de la un anume Ioan Gug, calugar in acele timpuri si care avea pamanturi pe aceste locuri, mai précis pe Dealul Gugului, dar si inaintea acestuia documentele vorbesc despre Patru Gug care ar fi fost improprietarit de catre Petre Voievod in anul 1470 si Ion Gug mentionat in documente din anul 1531.
Despre satul Ganesti, asezat in partea de est a vetrei Botestilor, se poate spune ca este un sat de razesi atestat documentar de la data de 15.03.1493 cand intr-un uric al lui Stefan cel Mare se aminteste pe langa "Salistea lui Bibart"( punctul Ghibart din zilele noastre) si de satul Ganesti. Numele de Ganesti se trage de la Gane, Ganescu sau poate Ganea, dupa cum apreciaza unii toponimisti specialisti in onomastica.
Satul Talpigeni, un sat de asemenea de razesi, este amintit in acelasi uric al lui Stefan cel Mare in secolul al XV-lea (1493) document prin care li se intareste "dreptul la ocina" asupra "Salistii lui Bibart", lui Toader si Petru Talpig, familie de boieri din timpul domniei voievodului Stefan cel Mare. De-a lungul timpului au mai existat si alte sate, dar prin natura prefacerilor social-economice, a abuzurilor boierilor ca si stapanitori ai satelor, a unor fenomene naturale sau a necesitatii arondarii teritoriale, acestea au disparut de pe firmamentul mosiei comunei Botesti. Printre acestea se numara satul Porcisani, o asezare care dateaza din neolitic.
Satul Porcisani este atestat documentar inca din anul 1421 numele sau fiind legat de un anume Iachim Porcisanu pomenit in uricul lui Alexandru cel Bun, insa prin legea de organizare administrative a teritoriului tarii din 16 februarie 1968, satul Porcisani se contopeste cu satul Botesti, dupa o existenta de aproape 600 de ani.
La nord de satul Porcisani se afla Schitul Porcisani, subordonat Episcopiei Romanului, despre care se pomeneste inca din anul 1834 intr-un document al administratiei din acele timpuri. Infiintat de calugarii din timpul domniilor fanariote, Schitul Porcisani a fost desfiintat in anul 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
De asemenea se mai pomeneste in despre silistele (vetrele fostelor sate) azi disparate: Mindresti, Taosti, Todiresti, Ghibart, Vlaicani, Liesti, Bodescu, Blagesti, Fascani, Mantasti si Sapisa.